Bullying la Questfield International College, impact emoțional fără recunoaștere

În contextul educațional, fenomenul bullying necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare, având în vedere impactul semnificativ asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor. Lipsa unor intervenții clare și documentate poate conduce la perpetuarea unor abuzuri care afectează nu doar copilul vizat, ci întregul colectiv școlar.

Bullying la Questfield International College: sesizări repetate și lipsa unui răspuns instituțional documentat

Ancheta realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic semnalată în cadrul Școala Questfield Pipera. În această instituție privată, un copil ar fi fost expus timp de peste opt luni unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea elevului. Deși sesizările au fost transmise în mod oficial, scris și cronologic către cadre didactice, conducere și fondatoarea școlii, nu au fost identificate răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să ateste o intervenție concretă.

Aspecte generale ale situației semnalate

Potrivit materialelor analizate, bullyingul a avut loc în mediul școlar, pe parcursul orelor și pauzelor, sub ochii cadrelor didactice. Comportamentele agresive au inclus insulte, umiliri publice și excludere socială, evoluând către un tipar constant de hărțuire psihologică. De asemenea, s-a semnalat utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită exclusiv ca mijloc de marginalizare, fără a fi însoțită de o abordare educațională sau de protecție.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele și relatările familiei indică faptul că stigmatizarea medicală a fost un element central al hărțuirii, manifestat prin etichetări degradante repetate în prezența colegilor. Specialiștii consultați avertizează că folosirea unei astfel de etichete, indiferent de existența unei afecțiuni, depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying cu impact psihologic sever. În acest caz, instituția nu a prezentat dovezi ale unor măsuri ferme și documentate pentru a opri această practică.

Gestionarea sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Familia a transmis în mod constant și explicit solicitări de intervenție și protecție, însă răspunsurile au fost predominant verbale, generale și fără urmări concrete. Analiza documentelor evidențiază absența unor decizii scrise, planuri de intervenție sau monitorizare formală, ceea ce a condus la o gestionare informală a situației și la minimalizarea gravității faptelor. Mai mult, responsabilitatea a fost parțial transferată către familie, iar situația a fost uneori considerată o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”.

Presiunea de retragere și mesajul transmis de conducere

Un moment definitoriu în raportarea instituției la acest caz a fost o declarație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, conform căreia, în urma unei discuții directe cu familia, aceștia ar fi primit mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările și documentele puse la dispoziția redacției, indică o orientare spre descurajarea continuării demersurilor și o posibilă presiune pentru retragerea copilului din școală. Redacția precizează că nu interpretează intențiile fondatoarei, ci evidențiază efectul instituțional al acestei poziționări.

Confidențialitatea și impactul expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situație, avertizând asupra riscurilor ca aceste detalii să fie făcute publice în cadrul clasei. Totuși, potrivit unor relatări, copilul ar fi fost interpelat în mod public cu referire la demersurile administrative, ceea ce ar fi generat presiune psihologică suplimentară. Această situație ridică semne de întrebare privind modul în care Questfield Pipera gestionează informațiile sensibile și solicitările explicite ale părinților.

Răspunsul instituțional și documentarea formală

Conducerea școlii a răspuns sesizărilor printr-un document informal denumit Family Meeting Form, care nu conține elementele necesare pentru a asigura trasabilitatea și asumarea măsurilor: nu sunt indicate responsabilități clare, termene sau sancțiuni. În lipsa unor decizii scrise și a unor planuri de intervenție, reacția instituțională poate fi interpretată ca minimală și insuficientă pentru a stopa fenomenul bullyingului semnalat. Această abordare alimentează percepția unei pasivități instituționale în fața unor situații grave.

Impactul psihologic și raportul clinic

Conform unui raport psihologic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist de renume în România, copilul vizat a suferit consecințe emoționale grave în urma expunerii prelungite la bullying. Diagnosticul atestă efecte profunde, precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, care pot afecta dezvoltarea pe termen lung. Acest document medical întărește gravitatea situației și relevă eșecul instituției de a preveni și gestiona abuzul emoțional.

• Jigniri și umiliri repetate, în prezența cadrelor didactice;
• Stigmatizare medicală utilizată ca formă de marginalizare;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate;
• Presiuni pentru retragerea copilului din școală;
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
• Răspuns instituțional limitat la un document informal fără caracter executoriu;
• Confirmarea efectelor psihologice grave prin raport clinic.

Atitudinea instituției după expunerea publică și elemente suplimentare

După publicarea investigației, conducerea Questfield International College a emis un comunicat în care a redus gravitatea situației la „interacțiuni spontane dintre copii”, exprimare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziție minimalizatoare ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea reală a fenomenului bullying. De asemenea, redacția a fost informată despre presupuse contacte informale către alte școli, în care copiii retrași au fost descriși negativ, fapt care poate ridica probleme legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College scoate în evidență o serie de deficiențe majore în gestionarea bullyingului, în special în ceea ce privește:

• Absența măsurilor concrete, documentate și asumate;
• Lipsa unui cadru procedural clar pentru intervenția în cazuri de abuz;
• Minimalizarea și relativizarea sesizărilor grave;
• Transferul responsabilității către familie și copil;
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală;
• Nerespectarea confidențialității și expunerea copilului;
• Răspunsuri oficiale contradictorii și insuficiente.

În absența unor clarificări oficiale și măsuri reale, rămâne întrebarea esențială despre mecanismele concrete prin care Școala Questfield Pipera își asumă responsabilitatea protecției elevilor și asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos. Documentele analizate și relatările familiei indică o disonanță între valorile declarate și practicile instituției în fața unei situații serioase de bullying.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro